joi, 29 octombrie 2009

caut reprezentarea unui punct în planul de rezerva
hihi, suntem spirituali.

*îmi plac oamenii care atunci când stau la coada spun 'poftiți'
și cauta sa te asigure ca nu le ești dator cu nimic.

miercuri, 28 octombrie 2009

zic tie, celui fara de prihana

haide prietene, pupa-ne
pe toți în fund
fii tu vaca comunala pentru care
militează toate organizațiile internaționale
greenpeace, peta, ma-ta

sa fie azi ziua când se cere
sa-ți înjunghii frații
fără aplauze și poze în ziar -
câți o sa mai rămânem în picioare?
și în copilărie când ne jucam 'ziua inversului'
și mama ne certa când ii spuneam cum nu o iubim.

am cautat printre dărâmături, printre cornuri, lapte
și tot ce mai înmagazinezi cu atâta dragoste materna
țin sa te anunț ca
în stomacul tău se joaca ruleta ruseasca
(hai, te bagi?)
și tu nici măcar nu știi

rămas bun prietene
nu îmi rămâne decât sa fac pluta pana în
tarile calde
totuși,
nu-ți e jena sa umbli asa, cu
totul la vedere?

marți, 27 octombrie 2009








esther se plimba printre muribunzi
cu rochia distrusa, cum i se vad picioarele
ma apuca teama.

luni, 26 octombrie 2009



sunt prea obosita ca sa mai
am amanetat tot ce am gasit pentru bani
ciolanul de caine pe care l-am primit de la un
fraier din Bucuresti. o manusa fara pereche
de undeva din Londra - se simte inca mirosul
de fuga, ca si cum cineva s-ar fi lipit pe varful
unui deget, si continua sa alerge
biletele de tren
  • aici am facut rmn-ul ala,
  • cu muzica house si ravel
  • ha uite, aici erai tu speriat
  • de timpul care a fost, ma rog,

totul este fara importanta.
e ciudat cat de usor renunti
haide, trage tot ce mai ai de tras
nu-mi pasa ca nu-ti mai creste parul
ca ti se zbarceste pielea
mie nu-mi pasa de boli nici de frig si de
foame.

give me your weakness - give me your pain - give me your hunger.

duminică, 25 octombrie 2009

~si tu cherches un abris inaccessible




in casa in care traim
nu mai exista pereti de care sa ne putem lipi urechile
viata se scurge ca o electroencefalograma
developata prost. tu zambesti, pana unde
poate ajunge un epileptic, avem bratele schingiuite
ramificate nebuneste pe podea
dostoievski, iata, amicul caruia
ii inchinam paharele de apa
si pungile de pufuleti gusto la 5 mii

jocurile de copii nu ne mai tin demult
de foame. si nici dragostea in pietele publice,
in saloanele reci de spital, in betiile de duminica

mirosul de piele arsa te ghideaza inapoi
spre casa iar eu tai fasie cu fasie
pana cand nu stiu ce-o sa mai ramana
pana cand vei incepe sa poftesti la oasele mele
goale, insirate pe asfalt

cu toate astea, blandetea.
si noi construind machete pentru
razboaiele care vor veni.

sâmbătă, 24 octombrie 2009

superman a iesit la pensie




si nici macar n-a durut.
piscaturile din copilarie, cum stateam desculti pe
cavoul bunicilor pe care nu i-am cunoscut niciodata.
as fi putut sa-mi strang picioarele atat de tare
incat sa se scurga toata seva cea rea
sa te minunezi cum lulu se micsoreaza pana nu mai ramane
decat julitura din genunchi si plansul

una peste alta, de unde stau acum nu se mai aud
scancete
cand mi se face foarte teama imi strang pielea de pe
coate, imi ciupesc urechile asa cum m-a invatat mama
in seara cand ploua de credeam ca o sa se duca naibii
tot orasul.
cu cersetori pe care ii iubesc ivan,vasile si marian
cu pescarusii care nu trec niciodata mai departe de gara de sud

acum, ca si atunci, imi amintesc de moarte si rad

acum imi incordez degetele. tu cum simti?



daca n-as mai vorbi ar fi loc de mai mult.
e ca atunci cand poti vedea cum da coltul, iutesti
pasi si tot restul, apoi
te trezesti si esti plin de transpiratie. amorteala.
de unde pana unde se intinde curtea ta? ultima oara cand am sunat
imparteam aceeasi masa cu thom yorke si prietenii lui poponari
spuneai ca iti place, te vedeam smulgandu-ti hainele, alergand in
slow-motion ca iepurii din desene.

de astazi nu ne mai tundem. cand voi fi cat tine
ma voi intoarce, iti voi spune 'iata' si voi scoate
linistea dintr-un plic maro
i saw you, i saw you come back to me.