am un prieten in onesti, care daca s-ar juca cossacks i-ar rade pe toti.

da.da. tot ce am putut sa storc saptamana asta

- o fuga rapida prin tara cu opriri de fix un film in fix un singur cinematograf in fiecare oras dotat.

+ pufululeti in loc de plastic-popcorn si patura mea verde pe post de scut termic.

(si pe de-asupra dragostea pentru frida kahlo)

And the slow songs about the dead calm in your arms

''cum să te bucuri?
noaptea în troleul cu geamuri murdare
când totul se pregăteşte să fie zi "

când citesc ianuş, îmi simt stomacul
cât un purice. mă face să-mi doresc
un hăbăuc de care să am grijă.

# am avut același vis
în care autobuzul mă duce pe
străzi unde oamenii au fețe negre
și nu pot vorbi.

* când am crezut că era ziua mamei,
i-am cântat la mulți ani cu voce tare *

beau din depărtarea asta
așa cum beau târfele când li se face cinste
cu sughițuri, dau puțin și pe jos ~
excesul de zel şi maternitatea
mă fac umană
morții nu se pot bucura decât de tălpile mele
cel mult. și de nou-veniți.

îi îngrijesc, sunt niște borcane
în care bunica a pus carne la macerat
lunea le schimb etichetele
așa ca să nu-i pot favoriza
ce fel de mamă aș mai fi?

aș uita într-o marți de nevoie lui
alioşa, și carnea lui s-ar topi într-o veselie
fără mâinile mele sa-i netezească
pielea flască, hăurile căscate
amenințător spre orice ochi atent -

igiena este o chestiune esențiala
ca transhumanța sau fizica cuantică
o joacă în două dimensiuni
cu un fir de ață. de el atârnă
ombilicele fiilor mei

la aniversări se clatină
în placentele de sticlă și îmi cântă
~we're here to stay, mom, we're here to stay ~

placing bottles

m-am trezit cu pielea zbârcită
ca după o baie prea lungă &
cold water

pentru ce mai aștept?
trăiesc de teama morților.

la trecerile de pietoni, semafoare, intersecții
mă chircesc ca un avorton, îmi rod degetele încă
ascunse în săculeți de piele ca niște muguri
totul seamănă
cu un parc cu tiribombe
ceva de genul
câmpului de la woodstock -
varianta în care janis joplin nu reușește niciodată
sa nimerească
afurisitele de note din bobby mcgee.

și morții mei stand în ploaie gândindu-se la acasă
morții mei. cu piei lăbărțate. corturi pentru ăia mici.


simt gust de catetere, îmi întind fricile
pe față ca o crema anti-rid * a se utiliza de preferință
înainte de* și trag aer cât să simți cum
te înţeapă plămânii

în moarte nu ai niciodată pauze de respirație

~ those who are dead are not dead
they're just living in my head ~

caut reprezentarea unui punct în planul de rezerva
hihi, suntem spirituali.

*îmi plac oamenii care atunci când stau la coada spun 'poftiți'
și cauta sa te asigure ca nu le ești dator cu nimic.

zic tie, celui fara de prihana

haide prietene, pupa-ne
pe toți în fund
fii tu vaca comunala pentru care
militează toate organizațiile internaționale
greenpeace, peta, ma-ta

sa fie azi ziua când se cere
sa-ți înjunghii frații
fără aplauze și poze în ziar -
câți o sa mai rămânem în picioare?
și în copilărie când ne jucam 'ziua inversului'
și mama ne certa când ii spuneam cum nu o iubim.

am cautat printre dărâmături, printre cornuri, lapte
și tot ce mai înmagazinezi cu atâta dragoste materna
țin sa te anunț ca
în stomacul tău se joaca ruleta ruseasca
(hai, te bagi?)
și tu nici măcar nu știi

rămas bun prietene
nu îmi rămâne decât sa fac pluta pana în
tarile calde
totuși,
nu-ți e jena sa umbli asa, cu
totul la vedere?

esther se plimba printre muribunzi
cu rochia distrusa, cum i se vad picioarele
ma apuca teama.

sunt prea obosita ca sa mai
am amanetat tot ce am gasit pentru bani
ciolanul de caine pe care l-am primit de la un
fraier din Bucuresti. o manusa fara pereche
de undeva din Londra - se simte inca mirosul
de fuga, ca si cum cineva s-ar fi lipit pe varful
unui deget, si continua sa alerge
biletele de tren

• aici am facut rmn-ul ala,
• cu muzica house si ravel
• ha uite, aici erai tu speriat
• de timpul care a fost, ma rog,

totul este fara importanta.

e ciudat cat de usor renunti
haide, trage tot ce mai ai de tras
nu-mi pasa ca nu-ti mai creste parul
ca ti se zbarceste pielea
mie nu-mi pasa de boli nici de frig si de
foame.

give me your weakness - give me your pain - give me your hunger.

~si tu cherches un abris inaccessible

miez

in casa in care traim
nu mai exista pereti de care sa ne putem lipi urechile
viata se scurge ca o electroencefalograma
developata prost. tu zambesti, pana unde
poate ajunge un epileptic, avem bratele schingiuite
ramificate nebuneste pe podea
dostoievski, iata, amicul caruia
ii inchinam paharele de apa
si pungile de pufuleti gusto la 5 mii

jocurile de copii nu ne mai tin demult
de foame. si nici dragostea in pietele publice,
in saloanele reci de spital, in betiile de duminica

mirosul de piele arsa te ghideaza inapoi
spre casa iar eu tai fasie cu fasie
pana cand nu stiu ce-o sa mai ramana
pana cand vei incepe sa poftesti la oasele mele
goale, insirate pe asfalt

cu toate astea, blandetea.
si noi construind machete pentru
razboaiele care vor veni.

superman a iesit la pensie

si nici macar n-a durut.
piscaturile din copilarie, cum stateam desculti pe
cavoul bunicilor pe care nu i-am cunoscut niciodata.
as fi putut sa-mi strang picioarele atat de tare
incat sa se scurga toata seva cea rea
sa te minunezi cum lulu se micsoreaza pana nu mai ramane
decat julitura din genunchi si plansul

una peste alta, de unde stau acum nu se mai aud
scancete
cand mi se face foarte teama imi strang pielea de pe
coate, imi ciupesc urechile asa cum m-a invatat mama
in seara cand ploua de credeam ca o sa se duca naibii
tot orasul.
cu cersetori pe care ii iubesc ivan,vasile si marian
cu pescarusii care nu trec niciodata mai departe de gara de sud

acum, ca si atunci, imi amintesc de moarte si rad

acum imi incordez degetele. tu cum simti?

daca n-as mai vorbi ar fi loc de mai mult.
e ca atunci cand poti vedea cum da coltul, iutesti
pasi si tot restul, apoi
te trezesti si esti plin de transpiratie. amorteala.
de unde pana unde se intinde curtea ta? ultima oara cand am sunat
imparteam aceeasi masa cu thom yorke si prietenii lui poponari
spuneai ca iti place, te vedeam smulgandu-ti hainele, alergand in
slow-motion ca iepurii din desene.

de astazi nu ne mai tundem. cand voi fi cat tine
ma voi intoarce, iti voi spune 'iata' si voi scoate
linistea dintr-un plic maro
i saw you, i saw you come back to me.